Avatar, povestea fara sfarsit a omului civilizat

Am fost si am vazut “Avatar”, la Imax, dar nu asta e important. E un film atat de frumos, incat nu conteaza unde il vezi. Pentru ca are poveste…! Am plans de emotie si nu sunt specia aceea lacrimogena care uda usor coada pisicii in fata celuloidului. E un film care starneste emotie autentica. Si nu sunt nici din specia ipocrita care defileaza in cercul de prieteni cu devize desantate despre umanitate, ecologism, principii imuabile… si nici nu vad energii izvorand din pamant si nici aure in jurul capetelor concetatenilor mei. Spun asta pentru ca, la Avatar m-am gandit “in every fucking moment” ce specie nemernica suntem. Avatar spune despre noi vechea poveste in care cel mai “civilizat” (in speta ala cu arma mai performanta) vrea ceva de la ala mai putin tehnologizat. Lumea de pe Pandora nu difera de lumea de pe Pamant. Pandorienii nu sunt altfel decat incasii, aztecii, maiasii, indienii cu piei rosii, polinezienii, eschimosii s.a. E o lume care traieste prin natura si nu o contempla doar, dupa ce a distrus-o. Cum spuneam, povestea nu e noua, e povestea noastra, a oamenilor “civilizati”. O poveste care sta in picioare chiar si in privinta Eroului salvator care este un “periferic” (dupa cum spune un domn drag mie, Neagu Djuvara).

Avatar este filmul in care mesajul este atat de evident, incat trebuie sa fii retardat ca sa nu te puna pe ganduri. Si mesajul este ambalat intr-o poveste atat de bine cunoscuta, incat nu se poate sa nu o recunosti. Trebuie sa vedeti Avatar cu ochii omului civilizat, ca sa simtiti imensa vina si responsabilitate. Cand traiesti intr-o jungla de asfalt, jungla reala ori isi pierde sensul, ori este ceva pentru care merita sa si mori. Cam asta am inteles eu din filmul asta! Un film perfect pentru ochii, dar si pentru sufletul… nostru?!

Vizionare placuta!

Fiti optimisti! Au mai ramas doar… 50 de ani

Toata lumea vorbeste despre “blestemul” lui Brucan. Ce eroare! Cand toata lumea il injura pentru defeatism si pesimism, am citit intr-o carte, pe care nu o mai am din cauza multiplelor schimbari de domiciliu din anii ’90, urmatoarele: “pentru schimbarile de ordin economic, in speta trecerea la economia de piata a fostelor tari socialiste, este nevoie de o perioada de aproximativ 20 de ani, valorile democratiei si reforma integrala a statului va dura in jur de 50 de ani, iar schimbarea de mentalitate va lua o generatie, cam 70 de ani (… )e valabil pentru orice schimbare de regim, care se verifica in toata istoria moderna”. Am citit cuvintele astea cam prin ’91, daca imi aduc bine aminte, si mi s-au parut, inca de atunci, extrem de veridice, asa ca nu am avut cine stie ce orizonturi de asteptare. Nu exista revolutii, exista doar schimbari de regim si victime, apoi lupta pentru putere. E o legitate istorica, ea nu poate fi schimbata. Parerea mea e ca fiecare trebuie sa isi vada de treaba si de viata lui. Mai putina vorbarie, mai multa munca. Lasati presa sa “latre” ca de aia e cainele de paza al democratiei, dar nu o luati prea in serios. Sa incercam sa gandim sintetic!

Societatea de tip maniheist e pagubitoare. Rationamentul de tipul “cine nu e cu mine, e impotriva mea” e abuziv si anti-democratic.
Am promis sa nu mai scriu politica si o sa ma tin de cuvant, cel putin pana la prima remainere guvernamentala (care se va face pentru cativa PNL-isti si PSD-isti)… :D
In postul urmator voi scrie despre o paradigma sociologica draga mie. Aceea conform careia chiar si atunci cand membri unui grup sunt constienti de interesul comun pe care il au, fiecare, in parte, actioneaza impotriva acelui interes… 


Suna cunoscut, nu? :P

Antonescu si Geoana in umbra esafoadelor

Antonescu este, pe de o parte, cea mai jalnica figura PNL-ista. Dupa el, la vreo 2 puncte diferenta, urmeaza Orban. Ma tem ca PNL-ul se va sparge in doua “aripi” si, cea mai viabila, va supravietui. Dar care este cea mai viabila? Intr-o tara normal ar fi aripa cea mai progresista, dar Romania nu e o tara normala (in sensul mediei, bineinteles).

Antonescu repeta greseala oportunista a lui Campeanu sau e doar dezorientat? Eu cred ca face cam ce il taie capul. Cred ca PNL-istii seriosi astepta sa se compromita total. Mi-aduc aminte cum i-a tras-o pe la spate lui Tariceanu pe cand era prim ministru pentru ca isi dorea sefia partidului. Acum vrea sa fie premier… Asta ar fi o gluma sinistra! Mi-aduc aminte cum l-a balacarit pe Geoana in primul tur: “demagog”, “mincinos”, “prostanac”, “ambasador al cosmarului”,  “maica Geoana”, “cel mai atletic declarator politic”, “politician de doi lei”  "produsul laboratoarelor", “bufon”, “ iepuras” sau “primul adjunct al lui Traian Basescu”. Si Geoana l-a pupat pe umar. Cariera politica a lui Geoana s-a terminat. Si cred ca si a lui Antonescu va avea aceeasi soarta. Si odata cu ei si sansa unor politicieni “altfel”. Pe langa greii din PNL si PSD, Geaona si Antonescu par doi tiriplici, doi oportunisti care, in prostia lor, nu au realizat ca sunt scosi la interval intr-o perioada in care clasa politica pare tot mai alienata, tot mai departe de realitate si nu stie cum sa isi mai prezerve imaginea.

Asteptam cu interes ca Mitrea si Nastase sa rupa gatul firav al lui Geoana. Va urma si Antonescu, daca nu cumva PNL-ul nu se va sinucide intrand la guvernare. Vazand ce se intampla in partidele din Romania, parca intelegem de ce sub Basescu nu sufla nimeni… Asa cum era, in PSD, pe vremea lui Iliescu.

Romani, dormiti linistiti, FMI vegheaza pentru voi. In timp ce la Bucuresti se ascut cutitele tocite in campanie. Dupa razboiul cu dusmanul de clasa, urmeaza razboiul fratricid. Macar de s-ar omori intre ei! :))))))

“Vantu” care l-a luat pe Geoana!

Poate ca sunt paranoica, dar mi se pare ca Vantu i-a dat “vant” lui Geoana cu buna stiinta. Si a facut-o pentru a echilibra balanta pentru ca acum, dupa arestarea lui Popa, are nevoie si de Geoana si de Basescu (oricare din ei poate ajunge Presedinte). Popa este martorul-cheie intr-un proces impotriva lui Vantu si nu m-as mira sa aflam ca acesta a sters-o din tara!

Si sa nu ne amagim ca “intamplarea” nu a fost fabricata! Geoana a aflat azi cat de malefic este SOV. Si cred ca nici macar nu banuia…

Geoana nu pare sa fi realizat cat l-a costat “relaxarea” de la SOV. Probabil ca Iliescu ii zice lui Hrebe: “Mai, draga.. ti-am zis ca este un prostanc”. Asta in cazul in care nu isi rade in barba.

Cu cine vor vota romanii? Pe cine vor alege din troaca lui Vantu?

Cine va castiga pana la urma. Care aripa a “baietilor veseli”? Acum 20 de ani se luptau pe dreptul de a incepe jaful, acum se lupta care, cum sa il termine. Vom afla de Mos Niculae!

Consecinta lui 6 decembrie: alegeri anticipate sau guvern contra-naturii?

Multa lume m-a intrebat “cu cine votez”. Si de fiecare data tresaream pentru ca in oferta “catindatilor” nu exista o optiune care sa ma satisfaca. O sa ma explic, luandu-i pe rand pe cei 3 care au contat:

Crin Antonescu? As fi votat cu el pentru ca e liberal (si asta e optiunea mea electorala din 90 incoace), dar l-am perceput ca pe un personaj lipsit de substanta; in plus, nu am putut uita faptul ca atunci cand Tariceanu era premier si Basescu ii sulfa incontinuu in ceafa, acest Antonescu l-a “clantanit” fara incetare, abject si amoral; Antonescu, cel care te ucide fara sa clipeasca! Dupa parerea mea, PNL a pierdut sansa de a exploata votul anti-basescu din partea celor care nu ar vota niciodata cu un psd-ist. Si, cu siguranta, va recomanda electoratului sau sa voteze cu un PSD-ist, perpetuand plaga. Un guvern PNL-PSD? Nu va functiona niciodata!

Traian Basescu? Nu mi-au placut, niciodata, nici Basescu si nici partidul din care face parte. Un partid fara ideologie clara, un partid nascut dintr-o neintelegere provenita din acel spatiu “ocult” din care se mai conduce inca Romania. Unii spun ca e aripa “patrioata”, dar prefer sa ma abtin… O intrebare ma bantuie – si daca lupta cu sistemul ticalosit?:) Pentru Basescu singura solutie ar fi alegerile anticipate. Ar fi si o solutie pentru Romania!

Mircea Geoana? In 2000 am votat cu Iliescu ca sa nu iasa Vadim. Si, trauma a fost atat de mare, incat de atunci n-am mai votat! Si nu as mai vota cu un PSD-ist! Partidul asta e ca o plaga in Romania, dar nu as vrea sa discut acum despre asta. As fi votat cu Geoana daca l-as fi perceput capabil sa se desprinda de partid dupa ce ar deveni presedinte. Dar am mari indoieli… 

In turul doi? Care e raul cel mai mic? Alegerile anticipate sau un alt guvern impotriva naturii? Alegerile anticipate ar putea sa nu clarifice lucrurile si Parlamentul sa aiba tot o compozitie ambigua… Un guvern PSD-PNL condus de Iohannis? O alta improvizatie damboviteana… un mit care sa amageasca, inca odata, imaginarul colectiv.

Am votat cu un candidat care a luat in jur de 0,5 la suta. Si nu il consider un vot irosit. E o speranta infima ca intr-o zi vom vedea alte figuri, alte acronime de partid. Am votat cu o idee!

Bun venit in Utopia mea!

Gheorghe Dinica sau despre umanitatea neretusata

Amicii ii spuneau Hiena… 

Cand spun Gheorghe Dinica, nu ma gandesc la omul Gheorghe Dinica, cel care a murit azi, pentru ca nu l-am cunoscut. L-am vazut doar pe ecrane sau la teatru… Ma gandesc la Dinica si imi trec prin fata imagini care mi-au marcat copilaria, adolescenta, parte din maturitate. 

Dinica inseamna pentru mine trairi, emotii, mai complexe decat “mi-a placut, nu mi-a placut”: antipatie pentru Stanica Ratiu (in Felix si Otilia), spirit de revansa pentru Lascarica (“nu trage domn’ Semaca, sunt eu, Lascarica”, in Cu mainile curate), contrarietate pentru Diplomat (Prin cenusa imperiului), groaza fata de Vasile Potop (Patul conjugal), simpatie pentru Nae Giurumea (De ce trag clopotele, Mitica?), indignare tulburata  fata de Pavel Puiut (Filantropica) si multe altele. Ultimul film in care l-am vazut a fost Orient Expres (Costache). Cred ca am vazut 80% din filmele in care a jucat si de fiecare data personajul interpretat mi-a stranit  emotie si admiratie pentru arta actorului Gheorghe Dinica. In copilarie nu-l placeam pentru ca il identificam cu eroii din filmele in care juca, in marea lor majoritate personaje negative sau controversate, situate intre lumina si intuneric. 

La teatru umplea scena. M-am dus la Take, Ianke şi Cadar ca sa il vad pe Beligan, gandindu-ma ca, poate, nu mai are multa vreme de dus. Ironia sortii a facut sa fie ultima oara cand l-am vazut pe Dinica pe scena. Ce sa mai spun? Ca ii stiu pe de rost replica din Cotletele, replica in care vorbeste despre diferenta dintre “ce inseamna sa fii de stanga si ce inseamna sa fii de dreapta”?  Va mai amintiti Plosnita? Iubirile de-o viata? Ionestii? Apoi, dupa ’90 nu putea sa lipseasca din montarile lui Andrei Serban, Cine are nevoie de teatru, Noapte regilor, Livada de visini… Dar Azilul de noapte in regia lui Cojar? Si altele… Lui Dinica ii iesea foarte bine umbra, controversa, amoralul, realul, hilarul, relativul. Lumea asa cum ea ea! De altfel, el este Nepotul lui Rameau, care spune: “Din fericire, nu-i nevoie să mă prefac; există şi aşa destui prefăcuţi, de toate soiurile, chiar dacă nu-i mai punem la socoteală pe cei care se prefac faţă de ei înşişi.” Toate personajele lui Dinica sunt unde ale aceleiasi oglinzi in care s-a reflectat pe sine.Cred ca s-a jucat pe sine toata viata, fara sa se teama ca ar putea fi judecat pentru asta. 

Pentru acest curaj, de a te releva pe sine intr-o umanitate neretusata, rasplata e absoluta, maestre!

Despre Klaus Johannis, Petru cel Mare si taierea barbilor

La granita secolelor 17 si 18 Petru I a inceput reformarea Rusiei. Voia sa o faca sa semene cu Germania, Franta si cu ce mai vazuse el in timpul Marii Ambasade (calatorise anonim pe la curtile Europei), asa ca s-a pus pe treaba.

Numai ca nu putea face nimic cu rusii. A angajat o armata de “specialisti” din Vest: din Kremlin si pana in ultima gubernie gaseai numai straini. Nemti, olandezi, suedezi, italieni, francezi!

A inceput cu TAIEREA BARBILOR!

Un boier rus, daca voia sa o pastreze trebuia sa plateasca 100 de ruble pe an, asa ca s-au ras. Mujicii plateau doar juma’ de copeica, asa ca unii isi permiteau si, cand veneau la Moscova, isi fluturau mandrii barbile, in ciuda nobilimii cu barbiile stralucitoare.

Oricum, rusii si-au pastrat barbile, le purtau cu ei, in buzunar, ca sa arate ca le mai au, ca spiritual rus nu murise… spunand ca o sa le puna in cosciug se le arate lui Hristos.

Un ucaz (decret, ordontanta) din 1700 hotărăşte ca "boierii, oamenii de la curte, funcţionarii vor purta îmbrăcăminte ungurească, cu caftanul de deasupra până sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt".

Numai ca “specialistii” nu prea aveau loc la Moscova, asa ca Petru a construit cu strainii noua capitala Rusiei, pe locul unei mlastini din nord.

Cu nemtii, olandezii s.a. Petru a “reintemeiat” Rusia: a facut scoli, armata, sustem birocratic, flota! Pana la Petru Rusia nu iesise la mare…

I-a pus pe rusi sa invete germana si franceza si sa-si dea copiii la scoli in Europa.

Cei maturi erau trimisi PE CHELTUIALA LOR “sa invete meserie” pe la curtile europene si sa nu se intoarca fara “atestat”. Celor care nu voiau, li se confisca averea.

Dar gura poporului nu tacea! Cel mai vulgar cuvant din rusa incepe cu litera H (“hui”- “pula”), iar numele germanice erau usor de vulgarizat. Asa ca au schimbat gramatica rusa: numele initiale in H erau transcrise cu G. Auziti cum suna: Ghehel, Ghese, Ghendel, Golderin, Gans, Ghilda, Gana…

Ce se intampla cu Klaus Johannis mi-a aminit de Petru cel Mare si nemtii lui. Si de bancurile in care se vorbea de un import masiv si necesar de nemti. Si de primul paragraf din “Baltagul”, si de de Carol I… Asa ca, io-te, ne-am intors iar la solutia finala: neamtzul!

PS:…cand rusii dadeau sa zica “niet” reformelor, Petru taia el insusi capetele celor ravratiti. Mai mult, le dezgropau si stramosii, pentru ca sangele proaspat sa se amestece cu cadavrele descompuse pentru ca rusii sa inteleaga ca nu exista drum de intoarcere! Cine indraznea sa priveasca spre trecut MUREA!

Deci, nemtzi se mai gasesc, dar… cine ridica securea sa taie capetele ce privesc “indarat”?

PPS: si totusi, nu va faceti iluzii! se pare ca Petru I a murit trist ca reformele nu aveau rezultatele scontate, iar ultimele lui cuvinte au fost explicatia esecului: "Nu avem oameni!"

Asa ca ma intorc si va intreb: de cati nemti e nevoie pentru a reforma Romania?

Raspuns: de toti cati exista!

PPPS: Bine v-am regasit dintr-o vacanta pe sfarsite :))